Tag Archives: libertate

În Rusia a fost omorât „un preot ortodox foarte cunoscut și foarte incomod” – publicistul Pavel Adelheim

Parintele Pavel OdelheimÎn seara de 5 august 2013 în orașul Pskov a fost ucis protoiereul Pavel Adelheim. Corpul preotului având mai multe răni de cuțit a fost descoperit luni, aproximativ la orele 20.00, în casa acestuia din strada Krasnogorskaea, alături de biserica „Sfinții Constantin și Elena”. Suspectul a fost reținut. Potrivit martorilor interogați de anchetatorul Anton Dobrohotov, în timpul operațiunii de reținere presupusul asasin cu numele Celințev (născut în 1986) striga că diavolul i-a cerut să-l omoare pe părintele Pavel.

Comitetul de anchetă al Rusiei a intentat un dosar penal pe acest caz. Potrivit unor informații preliminare, părintele Pavel a fost omorât de un tânăr bolnav psihic cu numele Celințev, care a locuit în casa slujitorului bisericii trei zile. La rugămintea unei cunoscute, părintele l-a găzduit pe presupusul ucigaș în casa sa având intenția de a-l consilia și a-l îndruma pe calea mântuirii. În momentul reținerii bănuitul „și-a cauzat răni de cuțit și a fost spitalizat”, se spune în comunicatul organului de anchetă.

Șeful serviciului de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii, diaconul Alexandru Volkov a declarat că protoiereul Pavel Adelheim „reeșind din informațiile pe care le avem la dispoziție acum, a devenit victimă a îndeplinirii misiunii și datoriei pastorale care cere să sari în ajutor oricărui om”.

„Preafericitul Patriarh Chiril este îndurerat de moartea tragică a părintelui Pavel Adelheim și se roagă pentru odihna sufletului lui”, – a comunicat părintele Alexandru.

Bibleistul Andrei Desnițki a declarat pentru Gazeta.ru că părintele Pavel Adelheim a fost în ultimul timp „un om foarte cunoscut și foarte incomod”. „Părintele Pavel Adelheim întotdeauna a fost o persoană cu convingeri și el întotdeauna exprima aceste convingeri. Cum a fost în tinerețe așa a rămas până la sfârșit. Nu știu dacă au mai rămas la noi preoți, care să-și permită să vorbeacă cu atâta libertate”, a menționat Desnițki pentru publicația rusă.

Potrivit bibleistului, principala lucrare a părintelui Pavel Adelheim este cartea „Dogma despre Biserică în canoane și în practică” în care abordeză o problemă importantă pentru biserica contemporană, existența verticalei puterii în biserică și dezacordul acesteia cu canoanele bisericești. „În această carte el a prezentat punctul lui de vedere despre comunitatea religioasă ca și fundament pe care se construiește Biserica, unde nu există egalitate ca și în procedura democratică de votare, dar există principiul sobornicității, care presupune inclusiv că nimeni nu este de prisos și nimeni nu poate fi respins – explică Andrei Desnițki. – Cu toate acestea părintele Pavel nu a fost un reformator. El a fost un om care mărturisea despre experiența sa  și invita la dialog. Dar dialogul așa și nu a început.”

Gazeta.ru notează că cartea „Dogma despre Biserică” a aprofundat un conflict mai vechi între părintele Adelheim și arhiereul eparhiot care, la adunarea eparhială l-ar fi numit pe răposat slujitor al lui Satan, cerându-i să se dezică de carte și să se pocăiască.

http://www.1tv.ru/news/social/239055 menționează că viața protoiereului Pavel a decurs în smerenie și luptă. S-a născut în 1938, familia i-a fost deportată. Primi ani de viață i-a petrecut în orfelinat. După o vreme de la arestarea mamei sale, a mers în locul ei de exil, în Kazahstan. Mai târziu a fost exclus din Academia teologică, dar el totuși a terminat studiile. Pervâi Canal notează, de asemenea, că în anul 2003, asupra părintelui Pavel Adelheim a fost comisă o tentativă de omor, sfinția sa fiind victima unui accident  rutier cauzat, potrivit experților, de faptul că mecanismul de rulare al automobilului cu care se deplasa a fost deteriorat intenționat de cineva.

www.lacasuriortodoxe.ro  scrie că părintele Pavel, care abia împlinise varsta de 75 de ani, pe 1 august, provenea dintr-o familie germana din Rusia. Bunicul său, un industriaș, a fost împușcat în anul 1938, iar tatăl său în 1942. A fost ucenic în Lavra Kievului și a studiat la seminarul din Kiev, dar a fost exclus din motive politice. A devenit preot dupa ce a terminat seminarul la Moscova, primind o biserica în Kagan, Uzbekistan, în 1964. A reușit să construiască o nouă biserică pentru parohie, dar a fost arestat în anul 1969 și condamnat la trei ani de detenție pentru „calomnie la adresa puterii sovietice”.

Pavel Adelheim a părăsit tabăra de detentie, în anul 1972, cu un picior de lemn, în urma unui accident. Atașat, din 1976, al Eparhiei de Pskov, căsătorit, cu trei copii, Pr. Pavel a fost paroh a două parohii, unde a organizat o scoala de cor și un orfelinat pentru copiii cu handicap.

Igor Pînzaru

pentru

https://ioanatan.wordpress.com/

Reclame

Declarația Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse în legătură cu adoptarea „Legii privind asigurarea egalității” în Republica Moldova

Document adoptat la ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 7 iunie 2012 (jurnalul nr. 47)

Astăzi Moldova își făurește viitorul, care depinde nu doar de reformele politice și economice, dar și de starea morală a oamenilor. Dorința de a acționa în conformitate cu înaltele norme morale și a crește spiritual este principala chezășie a transformării vieții societății.

La 25 mai 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind asigurarea egalităților”. Nu poate să nu ne bucure faptul că legea apără familia, bazată „pe căsătoria de comun acord între un bărbat și o femeie”. Această prevedere a fost introdusă în lege în rezultatul discutării proiectului de lege și ia în considerare punctul de vedere al creștinilor ortodocși.

Totodată, Biserica Ortodoxă remarcă în unele articole ale legii, adoptate în pofida voinței majorității cetățenilor Republicii Moldova, un pericol pentru integritatea morală și spirituală a societății moldovenești. Această lege poate fi folosită pentru a limita critica homosexualității, pentru a interzice să numești comportamentul homosexual drept păcat. Legea interpretează destul de larg termenul de discriminare, fără a ține cont de convingerile religioase tradiționale.

Experiența duhovnicească și pastorală mărturisește că, în majoritatea cazurilor, comportamentul homosexual este o consecință a liberei alegeri a omului. De aceea, a egala așa-numitele minorități sexuale cu minoritățile naționale, de rasă sau sociale este absolut incorect.

Sfântul Sinod declară că edificarea cu succes a vieții într-un stat nu poate fi însoțită de respingerea rădăcinilor spirituale ale acestuia. Viitorul țării trebuie să fie construit pe fundamentul acelor tradiții în care a trăit în decursul secolelor poporul moldovenesc.

Suntem convinși de necesitatea protecției depline a demnității, libertății și drepturilor omului. Dar ignorarea dimensiunii morale a drepturilor și libertăților amenință să submineze autoritatea concepției acestora.

Ne exprimăm dezacordul principial cu orice tentative de a declara viciile nefirești drept normă. Poziția Bisericii în această problemă se întemeiază pe Revelația Divină, pe cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos: „Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moarăşi să fie afundat în adâncul mării. Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala” (Matei 18:6-7).

Biserica și-a exprimat clar poziția sa în timpul elaborării și discutării legii. Dar, cu regret, solicitările nenumărate ale Mitropoliei Chișinăului și ale altor confesiuni de a exclude din proiectul de lege termenul „orientare sexuală” au fost ignorate. Propunerile Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova privind crearea unei comisii pentru a analiza detaliat și a îmbunătăți proiectul de lege nu au fost luate în considerare.

Biserica Ortodoxă, percepe orice păcat ca pe o boală și așteaptă cu speranță pocăința și vindecarea duhovnicească a oamenilor care suferă de păcat sau altul. Biserica nu condamnă păcătosul, dar se roagă pentru eliberarea acestuia de sub puterea păcatului. În același timp, Biserica protestează ferm împotriva legalizării viciului, a declarării comportamentului păcătos drept normă și chiamă să păstrăm principiile morale ale societății ca temelie a existenței ei armonioase.